Parlamentul georgian a adoptat controversatul proiect de lege care obligă ONG-urile finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Legea privind „agenții străini” sau „legea rusă”, cum e numită de contestatarii săi, fiindcă e similară cu o lege a Kremlinului prin care au fost reduse la tăcere vocile opoziției, a scos zeci de mii de oameni în stradă la Tbilisi, la proteste uneori tensionate. Care e situația acum în Georgia, ce se întîmplă după ce legea a fost votată de Parlament, care sînt perspectivele europene pentru această țară care a primit în 2023 statutul de candidată la Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.
Legea urmează să ajungă pe masa președintei pro-europene a Georgiei, Salome Zurabișvili, care e de așteptat să o respingă. Dar ce putere are ea de fapt?
Angela Grămadă: „E o decizie simbolică pentru preşedintă pentru că ea ştie că legislaţia în vigoare îi permite Parlamentului să-i anuleze veto-ul. Marea întrebare este la ce dată va intra în vigoare această lege. Perioada următoare va fi folosită de cei care au ieşit să protesteze pentru a forţa un nou vot, de anulare a acestei legi. Nu ştim dacă Visul Georgian, partidul care deţine majoritatea în Parlament, va auzi vocea străzii. Pînă acum nu a dat dovadă că ar ezita sau că ar putea să se răzgîndească în privinţa legii adoptate. Dar oamenii sînt decişi să nu părăsească strada. Deja protestul a devenit permanent, oamenii nu mai pleacă din stradă. Este clar că lucrurile se vor complica în perioada următoare.”
Uniunea Europeană cere retragerea legii „agenţilor străini”. Sînt europarlamentari care cer sancționarea guvernului de la Tbilisi. Dar cît contează aceste reacţii internaţionale pentru partidul de guvernămînt, Visul Georgian?
Angela Grămadă: „Contează, dar Visul Georgian a obţinut statutul de ţară candidată la UE. Publicul georgian a cerut cu vehemenţă anul trecut ca autorităţile de la Tbilisi să întreprindă toate măsurile necesare pentru a obţine statutul de ţară candidată. Autorităţile spun: am obţinut statutul de ţară candidată, mai departe vom încerca, în ritmul nostru, să continuăm acest proces de integrare europeană. Dar, în acelaşi timp, ei spun şi că UE nu va lua nici o decizie împotriva Georgiei, pentru că UE nu-şi pedepseşte partenerii.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
Parlamentul georgian a adoptat controversatul proiect de lege care obligă ONG-urile finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Legea privind „agenții străini” sau „legea rusă”, cum e numită de contestatarii săi, fiindcă e similară cu o lege a Kremlinului prin care au fost reduse la tăcere vocile opoziției, a scos zeci de mii de oameni în stradă la Tbilisi, la proteste uneori tensionate. Care e situația acum în Georgia, ce se întîmplă după ce legea a fost votată de Parlament, care sînt perspectivele europene pentru această țară care a primit în 2023 statutul de candidată la Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.
Legea urmează să ajungă pe masa președintei pro-europene a Georgiei, Salome Zurabișvili, care e de așteptat să o respingă. Dar ce putere are ea de fapt?
Angela Grămadă: „E o decizie simbolică pentru preşedintă pentru că ea ştie că legislaţia în vigoare îi permite Parlamentului să-i anuleze veto-ul. Marea întrebare este la ce dată va intra în vigoare această lege. Perioada următoare va fi folosită de cei care au ieşit să protesteze pentru a forţa un nou vot, de anulare a acestei legi. Nu ştim dacă Visul Georgian, partidul care deţine majoritatea în Parlament, va auzi vocea străzii. Pînă acum nu a dat dovadă că ar ezita sau că ar putea să se răzgîndească în privinţa legii adoptate. Dar oamenii sînt decişi să nu părăsească strada. Deja protestul a devenit permanent, oamenii nu mai pleacă din stradă. Este clar că lucrurile se vor complica în perioada următoare.”
Uniunea Europeană cere retragerea legii „agenţilor străini”. Sînt europarlamentari care cer sancționarea guvernului de la Tbilisi. Dar cît contează aceste reacţii internaţionale pentru partidul de guvernămînt, Visul Georgian?
Angela Grămadă: „Contează, dar Visul Georgian a obţinut statutul de ţară candidată la UE. Publicul georgian a cerut cu vehemenţă anul trecut ca autorităţile de la Tbilisi să întreprindă toate măsurile necesare pentru a obţine statutul de ţară candidată. Autorităţile spun: am obţinut statutul de ţară candidată, mai departe vom încerca, în ritmul nostru, să continuăm acest proces de integrare europeană. Dar, în acelaşi timp, ei spun şi că UE nu va lua nici o decizie împotriva Georgiei, pentru că UE nu-şi pedepseşte partenerii.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural