Armata israeliană a bombardat duminică o zonă din orașul Rafah provocînd moartea a zeci de palestinieni care trăiau într-o tabără de refugiați. Premierul Benjamin Netanyahu admite că a fost vorba despre o „eroare tragică”. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit azi de urgență pentru a discuta situația. Vineri, Curtea Internațională de Justiție a cerut încetarea focului. Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Cum se explică această „eroare tragică” a armatei israeliene, cum o numește premierul Netanyahu? Ce semnificație are gestul celor trei ţări de a recunoaște un stat palestinian? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.
Cătălin Gomboș: „Conflictul din Orientul Mijlociu are extrem de multe nuanţe. Cumva, nimeni nu are dreptate sau toată lumea are şi un dram de dreptate. O abordare în alb şi negru nu e cea mai bună şi poate duce la extreme. De altfel, una dintre chestiunile invocate de Israel este că orice manifestaţie de sprijin pentru palestinieni este un sprijin pentru Hamas şi pentru gruparea teroristă şi că se uită crimele făcute de aceasta. Pînă la urmă, dincolo de poziţionările radicale, există realitatea din teren, sînt zeci de mii de morţi (în Gaza) şi majoritatea sînt femei şi copii. Deci, e greu ca cineva să aducă argumentul că nu este un răspuns excesiv la acel atac Hamas. Pe de altă parte, nu trebuie uitat nici faptul că Hamas, ca orice grupare teroristă de acest tip, operează din mijlocul civililor.”
Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Premierul spaniol a declarat azi că țara sa va recunoaște un stat palestinian unificat, din care fac parte Fîșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene, cu capitala în Ierusalimul de Est. Dar ar putea într-adevăr Autoritatea Palestiniană să conducă un stat palestinian din care să facă parte atît Cisiordania, cît și Fîșia Gaza, aflată sub guvernarea Hamas din 2006?
Cătălin Gomboș: „Este destul de complicat, pentru că Autoritatea Palestiniană trece printr-o criză de încredere în rîndul populaţiei palestiniene, chiar şi din Cisiordania. Nu trebuie neapărat ca cei care nu mai susţin Autoritatea Palestiniană să susţină grupările extremiste, care sînt, de altfel, prezente şi au o pondere destul de importantă şi în Cisiordania, mai ales în rîndul taberelor de refugiaţi. Dar în rîndul populaţiei moderate palestiniene există o lipsă de încredere în Autoritatea Palestiniană, care este percepută drept coruptă. Există şi percepţia, printre mulţi palestinieni – şi asta o ştiu de la ei, de cînd am fost, în mai multe rînduri, în Cisiordania –, că Autoritatea Palestiniană cooperează cu Israelul pentru propriile ei interese economice. De asemenea, conducerea palestiniană este percepută drept osificată şi îmbătrînită. Mahmud Abbas este de foarte mulţi ani la putere. Şi în acest moment nici nu există o latură reformistă puternică şi credibilă care să preia conducerea Autorităţii Palestiniene şi să-i dea un nou suflu.”
Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
Armata israeliană a bombardat duminică o zonă din orașul Rafah provocînd moartea a zeci de palestinieni care trăiau într-o tabără de refugiați. Premierul Benjamin Netanyahu admite că a fost vorba despre o „eroare tragică”. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit azi de urgență pentru a discuta situația. Vineri, Curtea Internațională de Justiție a cerut încetarea focului. Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Cum se explică această „eroare tragică” a armatei israeliene, cum o numește premierul Netanyahu? Ce semnificație are gestul celor trei ţări de a recunoaște un stat palestinian? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.
Cătălin Gomboș: „Conflictul din Orientul Mijlociu are extrem de multe nuanţe. Cumva, nimeni nu are dreptate sau toată lumea are şi un dram de dreptate. O abordare în alb şi negru nu e cea mai bună şi poate duce la extreme. De altfel, una dintre chestiunile invocate de Israel este că orice manifestaţie de sprijin pentru palestinieni este un sprijin pentru Hamas şi pentru gruparea teroristă şi că se uită crimele făcute de aceasta. Pînă la urmă, dincolo de poziţionările radicale, există realitatea din teren, sînt zeci de mii de morţi (în Gaza) şi majoritatea sînt femei şi copii. Deci, e greu ca cineva să aducă argumentul că nu este un răspuns excesiv la acel atac Hamas. Pe de altă parte, nu trebuie uitat nici faptul că Hamas, ca orice grupare teroristă de acest tip, operează din mijlocul civililor.”
Spania, Irlanda și Norvegia au început demersurile pentru recunoașterea statului palestinian. Premierul spaniol a declarat azi că țara sa va recunoaște un stat palestinian unificat, din care fac parte Fîșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene, cu capitala în Ierusalimul de Est. Dar ar putea într-adevăr Autoritatea Palestiniană să conducă un stat palestinian din care să facă parte atît Cisiordania, cît și Fîșia Gaza, aflată sub guvernarea Hamas din 2006?
Cătălin Gomboș: „Este destul de complicat, pentru că Autoritatea Palestiniană trece printr-o criză de încredere în rîndul populaţiei palestiniene, chiar şi din Cisiordania. Nu trebuie neapărat ca cei care nu mai susţin Autoritatea Palestiniană să susţină grupările extremiste, care sînt, de altfel, prezente şi au o pondere destul de importantă şi în Cisiordania, mai ales în rîndul taberelor de refugiaţi. Dar în rîndul populaţiei moderate palestiniene există o lipsă de încredere în Autoritatea Palestiniană, care este percepută drept coruptă. Există şi percepţia, printre mulţi palestinieni – şi asta o ştiu de la ei, de cînd am fost, în mai multe rînduri, în Cisiordania –, că Autoritatea Palestiniană cooperează cu Israelul pentru propriile ei interese economice. De asemenea, conducerea palestiniană este percepută drept osificată şi îmbătrînită. Mahmud Abbas este de foarte mulţi ani la putere. Şi în acest moment nici nu există o latură reformistă puternică şi credibilă care să preia conducerea Autorităţii Palestiniene şi să-i dea un nou suflu.”
Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural