Republica Moldova este invitata de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura de limba română? Care sînt cele mai interesante tendinţe în literatura care se scrie azi în Republica Moldova? Cum se identifică scriitorii de acolo, în raport cu limba română şi cu România? I-am întrebat pe scriitorii Liliana Corobca, născută în Republica Moldova, stabilită la Bucureşti şi Alexandru Bordian, care s-a născut şi trăieşte în Republica Moldova.
Liliana Corobca: „De la căderea comunismului şi pînă acum trei, patru ani se vorbea despre litratura română din Basarabia, despre scriitori români din Basarabia şi acum, de cînd Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internaţională, din perspectivă politică, există această necesitate ca Moldova să aibă scriitorii ei moldoveni şi a apărut noţiunea de scriitor moldovean. Spun asta şi pentru că m-am întors recent de la Amsterdam şi, pentru prima oară în viaţă, am fost moldovan romanian writer. Eu pînă acum eram fie moldovan writer, germanii nu se uită unde eşti stabilit, că asta ar însemna ca toţi turcii lor să fie nemţi şi ei nu sînt foarte deschişi spre asta, şi deci pentru ei contează locul unde te-ai născut, fie pentru foarte mulţi alţii eram romanian writer, pentru că veneam de la Bucureşti. Niciodată n-am mai fost moldovan romanian writer, asta e o noţiune recentă. Şi noţiunea de scriitor moldovean este recentă dar trebuie s-o înţelegem pentru că, în momentul în care Republica Moldova merge cu paşi hotărîţi spre integrarea europeană, atunci ea vrea să aibă propriii ei scriitori.”
Alexandru Bordian: „Mă interesează vocile tinerilor scriitori născuţi în anii 80-90. Mi se par interesante autoficţiunile, autobiografiile, vreau să văd experienţa acestei generaţii un pic rătăcite şi care nu şi-a găsit încă vocea. Vreau să văd cum au trecut prin anumite situaţii de viaţă, cum au trecut prin relaţia cu părinţii lor, pentru că avem o relaţie complicată cu părinţii şi abia acum o decojim ca pe o ceapă şi înţelegem unde a fost foaia putredă, unde a fost foaia sănătoasă.”
Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
Republica Moldova este invitata de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Ce aduc scriitorii basarabeni în literatura de limba română? Care sînt cele mai interesante tendinţe în literatura care se scrie azi în Republica Moldova? Cum se identifică scriitorii de acolo, în raport cu limba română şi cu România? I-am întrebat pe scriitorii Liliana Corobca, născută în Republica Moldova, stabilită la Bucureşti şi Alexandru Bordian, care s-a născut şi trăieşte în Republica Moldova.
Liliana Corobca: „De la căderea comunismului şi pînă acum trei, patru ani se vorbea despre litratura română din Basarabia, despre scriitori români din Basarabia şi acum, de cînd Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internaţională, din perspectivă politică, există această necesitate ca Moldova să aibă scriitorii ei moldoveni şi a apărut noţiunea de scriitor moldovean. Spun asta şi pentru că m-am întors recent de la Amsterdam şi, pentru prima oară în viaţă, am fost moldovan romanian writer. Eu pînă acum eram fie moldovan writer, germanii nu se uită unde eşti stabilit, că asta ar însemna ca toţi turcii lor să fie nemţi şi ei nu sînt foarte deschişi spre asta, şi deci pentru ei contează locul unde te-ai născut, fie pentru foarte mulţi alţii eram romanian writer, pentru că veneam de la Bucureşti. Niciodată n-am mai fost moldovan romanian writer, asta e o noţiune recentă. Şi noţiunea de scriitor moldovean este recentă dar trebuie s-o înţelegem pentru că, în momentul în care Republica Moldova merge cu paşi hotărîţi spre integrarea europeană, atunci ea vrea să aibă propriii ei scriitori.”
Alexandru Bordian: „Mă interesează vocile tinerilor scriitori născuţi în anii 80-90. Mi se par interesante autoficţiunile, autobiografiile, vreau să văd experienţa acestei generaţii un pic rătăcite şi care nu şi-a găsit încă vocea. Vreau să văd cum au trecut prin anumite situaţii de viaţă, cum au trecut prin relaţia cu părinţii lor, pentru că avem o relaţie complicată cu părinţii şi abia acum o decojim ca pe o ceapă şi înţelegem unde a fost foaia putredă, unde a fost foaia sănătoasă.”
Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural